Ce vrea de fapt ISIS? Teroarea și patima religioasă sunt doar instrumente într-un război pentru resurse și teritoriu

Însă mai mult decât orice, exteriorizarea acestei fervori religioase servește unor obiective cât se poate de pragmatice: controlarea resurselor și a teritoriului.

Armata republicană irlandeză (IRA) a ucis și a răspândit teroare pentru credința într-o Irlandă unită și independentă. Euskadi Ta Askatasuna (ETA) a acționat, tot prin crime și teroare, în Spania și Franța pentru inde­pen­dența Marii Țări Basce. Nici IRA și nici ETA, provenite din state creștine, nu au pus accent pe religie, ci pe teritoriu. ISIS vrea, și nu a facut niciodată secret din aceasta, un Califat mondial obținut prin război în care să controleze totul, absolul totul.

Robert Pape, expert în științe politice la Universitatea din Chicago, a studiat fiecare atac terorist din 1980 până în 2015. Con­cluzia lui este că fanatismul religios nu este în sine un motiv al terorismului, ci doar o unealtă prin care se face spectacol și se recrutează. Tot prin religie liderii grupurilor teroriste îi fac pe oameni să-și înfrângă teama de moarte și oroarea naturală față de uciderea unor oameni nevinovați.

„Adesea teroriștii sinucigași își dau seama că au instinct de autoconservare pe care trebuie să le depășească”, iar credințele religioase fac parte din acest proces, explică Pape. Rezultatele analizei sale au fost publicate de revista The Nation, una dintre cele mai vechi astfel de publicații din SUA.

„Însă au fost și sute de atacatori laici”, ceea ce sugerează că terorismul sinucigaș nu se poate explica doar prin teologie radicală. Din 1980 până în 2003, „liderul mondial” al atacurilor si­nu­cigașe a fost Tigrii Ta­mil, un grup naționalist și marxist laic din Sri Lanka.

Dând la o parte pa­tima religioasă, obiectivele ISIS sunt foarte pământene, cum sunt cele ale celor mai multe grupuri teroriste.

„Ceea ce au în comun 95% din atacurile sinucigașe începând cu 1980 nu este religia, ci motivații strategice specifice pentru a răspunde unor intervenții militare, adesea unor ocupații militare în teritorii pe care teroriștii le consideră ale lor sau le prețuiesc foarte mult”, spune Pape.

ISIS s-a născut din revolta contra ocupației americane din Irak așa cum rețeaua Al Qaeda își are rădăcinile în re­zistența afgană contra ocupației sovietice din anii ”80. Ideile lui Pape diferă de cele ale, spre exemplu, lui Hillary Clinton, care crede că ISIS „nu are nimic de-a face” cu islamul, și de cele cu o răspândire mai largă că ISIS poate fi redus la un grup religios cu credințe atent gândite. Concluziile lui Pape confirmă ceea ce Lydia Wilson, cercetător al Univerității Oxford, a descoperit luând interviuri luptătorilor ISIS capturați în Irak. „Cei mai mulți erau niște ignoranți în ceea ce privește islamul și aveau dificultăți vizibile în a răspunde la întrebări despre legea Șaria, jihadul militant și despre Califat”, a scris Wilson în The Nation. „Însă cunoștințe de­taliate, sau chiar superficiale, despre islam nu sunt necesare pentru idealul de a lupta pentru Statul Islamic, așa cum ne-am putut da seama din comanda dată pe Amazon pentru «Islamul pentru oricine» de către un britanic care aspira să devină luptător Isis.”

Citește în continuare pe zf.